În primul rând, s-a putut constata reducerea rezervei BNR şi slăbirea temporară a leului (cu victime colaterale debitorii şi consumatorii în general). În acelaşi timp, au fost decalate unele privatizări prin bursă, iar puţinii investitori care ar fi vrut să intre în România şi-au cântărit mai atent deciziile de intrare în ţară. Aşadar, care este factura totală a ultimelor şapte săptămâni de criză politică? Şi mai ales... cine o plăteşte?
Nu, va fi foarte greu să mai revină la valorile care au fost când domnul Ponta a primit mandatul" declara pe 24 iulie, la postul The Money Channel, preşedintele suspendat, în vârful deprecierii monedei naţionale. De cealaltă parte, premierul sublinia luni că declaraţiile „iresponsabile" ale lui Traian Băsescu şi ale liderilor PDL au fost cele care au afectat încrederea pieţelor financiare şi imaginea României, nu criza politică. Şi după invalidarea referendumului adversarii măsoară efectele economice în funcţie de propriile interese electorale. „Economia nu mai permite majorarea salariilor din 2013", sublinia ieri Adrian Videanu. Nici vorbă, e mult mai puternică după curăţarea Hidroelectrica, creşterea eficienţei ANAF post-Blejnar, etc. - are răspunsul pregătit tabăra USL. Şi totuşi, care au fost în realitate efectele războiului politic asupra economiei?
Cursul euro/leu
Cel mai emoţional şi mai speculat efect politic al crizei a fost saltul cursului de schimb. De la 4,5 lei în 3 iulie, când a început „nebunia", euro a urcat până la 4,64 lei în 24 iullie. Asta în ciuda unor intervenţii mai discrete ale BNR. Rezerva Băncii Centrale s-a micşorat cu peste 800 milioane euro în iulie. Explicaţia ieşirilor este ca de obicei eliptică („modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele"). La categoria şi „a
