Poate propune nume pentru funcţiile de procuror general al României, de procuror şef al DNA şi DIICOT şi nu doar atât, poate cere declanşarea acţiunii disciplinare pentru magistraţi.

Fosta judecătoare Mona Pivniceru a depus ieri jurământul necesar instalării sale în funcţia de ministru al Justiţiei.

Răspunderea pe care o are este uriaşă nu doar pentru că atribuţiile ministrului Justiţiei sunt mai multe şi importante, dar şi pentru că sistemul judiciar se află în dificilul proces de pregătire şi implementare a noilor coduri.

Numirea Monei Pivniceru la conducerea Ministerului Justiţiei, concomitent cu dubla destabilizare a CSM - plecarea lui Pivniceru şi cea a Georgianei Iorgulescu - care şi-a anunţat ieri demisia pe motiv că nu se simte pe aceeaşi lungime de undă cu membrii Consiliului - ar putea aduce Justiţia într-o zonă a conflictelor, cu efecte negative pentru viaţa cetăţeanului.

Avizul de legalitate

Mona Pivniceru (51 de ani) şi-a asumat deci o misiune grea, pentru un an de zile, cum a specificat premierul în cererea iniţială de detaşare. Funcţia de ministru al Justiţiei are o importanţă capitală pentru procesul legislativ, ştiut fiind nu doar că are drept de iniţiativă legislativă, dar semnează şi avizul de legalitate pentru anumite legi, hotărâri şi ordonanţe de guvern.

Semnează punctele de vedere emise de Ministerul Justiţiei ori de câte ori vreo autoritate publică îi solicită un aviz consultativ. Poate face recomandări în cazurile de graţiere.

Propune şefii mari de prin Parchete

Pe latura de resursă umană din zona Ministerului Public, potrivit legii, ministrul Justiţiei are competenţa de a face propunerile pentru numirea procurorului general al României, a prim-adjunctului şi a adjunctului procurorului general, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor lui, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor săi, precum