După referendumul invalidat din 29 iulie 2012, premierul Victor Ponta a emis un diagnostic care merită o analiză mai atentă. Analiza ne poate spune ce gândesc politicienii români despre propria lor meserie. După ce a aflat decizia Curții Constituționale, de a invalida referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, dl Victor Ponta a declarat la conferința de presă comună a liderilor USL: „După decizia de azi s-a dovedit că nu suntem la putere, ci doar la guvernare“ – 21 august 2012.
Această frază este șocantă.
Ea a fost tradusă instantaneu în toate limbile cancelariilor europene și s-a adăugat unui dosar destul de voluminos deja. Declarația domnului Ponta este într-o inutilă contradicție cu realitatea.
USL deține puterea executivă la nivel național (prin guvern) și local (prin victoria masivă la alegerile locale din 10 iunie 2012). USL deține, de asemenea, puterea legislativă prin majoritatea consistentă din parlament, majoritate formată ca urmare a erorilor politice ale domnului Traian Băsescu, nu ca efect al vreunei acțiuni pozitive a USL. Am mai descris acest proces.
Cea de-a treia putere în stat, puterea judecătorească, este independentă și (din ce în ce mai) responsabilă, chiar dacă unele numiri în funcții (procurorul general, șefii de direcții DNA, judecătorii Curții Constituționale) se fac după un algoritm politic.
USL deține două puteri din statul român și are drept partener puterea judecătorească. Statul de drept funcționează în România, chiar dacă unii visează lovituri de stat (domnul Sebastian Lăzăroiu, ce păcat de mintea lui de sociolog!), iar alții războaie civile (doamna Monica Macovei, pentru care sentimentul de patriotism este o boală rușinoasă izvorâtă dintr-un viciu ascuns).
Deținerea celor două puteri ale statului român permite USL să guverneze liniștit. Cu alte cuvinte, o poziție la vârful puterilor