* Puterea vindecătoare a luminii nu este doar o figură de stil, ci un adevăr ştiinţific demonstrat. De multe ori, o rază din soarele blând de septembrie valorează mai mult decât pumni întregi de medicamente. Aşadar, să ne bucurăm de lumina binefăcătoare a începutului de toamnă şi să învăţăm, totodată, cum să o folosim pentru a ne întări sănătatea *
Medicamentul care vine din cer
Terapia prin lumină sau, altfel spus, fototerapia, constă în folosirea luminii naturale sau artificiale pentru tratarea diferitelor boli. Încă foarte puţin cunoscută publicului larg, această metodă de tratament are o vârstă cu adevărat venerabilă, în Persia, India şi China ea fiind cunoscută şi folosită încă de acum 3000 de ani. Pe continentul european, terapia prin lumină a fost pentru prima oară utilizată în urmă cu două milenii, de către părintele medicinii moderne, Hipocrat, care a şi inclus-o în tratatele sale. Apoi, în Evul Mediu, fototerapia a căzut în dizgraţie, singurii care o mai foloseau fiind alchimiştii, care considerau lumina solară unul din principalele mijloace de transformare a materiei vii, dar şi de însănătoşire a organismului uman. În medicina modernă, calităţile vindecătoare ale luminii au fost pentru prima oară studiate şi demonstrate de către medicul Niels Finsen, care a tratat cu succes, cu ajutorul razelor solare, bolile de piele, primind în anul 1903, pentru cercetările sale, premiul Nobel pentru medicină. De altfel, doctorul Finsen este considerat părintele fototerapiei moderne, studiile lui fiind preluate şi dezvoltate de către numeroase colective de cercetători. Totuşi, adevărata consacrare a terapiei cu lumină s-a petrecut în ultimele două decenii, odată cu dezvoltarea electronicii şi a tehnologiilor moderne de diagnostic medical. În momentul de faţă, pe lângă terapia cu radiaţie solară, care rămâne cea mai pu