Fost Director al Institutului Geologic al României
La Roşia Montană, luna august aduce festivalul fânului, FânFest. Mii de tineri din toată ţara ocupă munţii auriferi, atrăgând atenţia lumii că mineritul nu este calea cea mai bună de dezvoltare durabilă, într-un spaţiu atât de bogat în frumuseţi naturale, în patrimoniu cultural şi istoric. Chiar şi un specialist al cifrelor şi geologiei, cum este fostul director al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, destituit ilegal în 2010, recomandă Roşia Montană pentru vestigiile ei antice şi nu pentru mina "primitivă”, propusă de o corporaţie, străină de interesele naţionale. Cuvântul său ar trebui să atârne de greu în orice decizie ar lua guvernanţii cu privire la aurul Apusenilor, iar funcţia de director al IGR ar trebui să-i fie redată imediat, ca urmare a deciziei finale a Curţii de Apel Bucureşti.
"Institutul Geologic al României nu a fost consultat de autorităţile statului în privinţa proiectului de la Roşia Montană”
- Institutul Geologic al României este vârful competenţei geologice româneşti. V-a consultat cineva în legătură cu proiectul Roşia Montană?
- Institutul Geologic al României (IGR), înfiinţat de regele Carol I, în anul 1906, nu a fost consultat deloc de autorităţile statului în privinţa proiectului de la Roşia Montană. Abia curând (în anul 2010), directorul general al IGR a fost cooptat în Comisia de Analiză Tehnică (CAT) a proiectului, în vederea obţinerii avizului de mediu. Pentru mine, care îndeplineam în acea vreme funcţia de director general, a fost o surpriză plăcută, întrucât cunoşteam conţinutul proiectului şi îl evaluasem critic, la cererea mai multor prieteni din societatea civilă. Deşi la realizarea acestuia s-au folosit materiale ale IGR, iar experţii noştri au participat la elaborarea unor foi de hartă, nu au fost
