Chiar și după invalidarea referendumului de suspendare a președintelui, care s-ar fi presupus că poate tempera criza politică și, implicit, tensiunile din piața interbancară, vedem că statul încă nu reușește să atragă bani din piață din cauza dobânzilor prea mari. Există pericolul să se intre într-o spirală a dobânzilor, atâta timp cât scandalul politic pare că se întețește, iar statul consumă accelerat banii pe care îi mai avea de rezervă.
Joi am avut a treia licitație din ultimele patru în care Ministerul Finanțelor nu a reușit să vândă niciun titlu de stat din nivelul programat de doar 200 milioane lei, deși băncile puseseră la bătaie peste 500 milioane lei.
Nu se știe cât ar fi trebuit să plătească Finanțele pentru a lua cele 200 milioane lei din piață, cu scadența la 41 de luni (ianuarie 2016), dar e posibil ca băncile să fie cerut un randament mediu de circa 6,8%, semnificativ peste cel plătit la licitația precedentă cu o scadență similară (6,41%, acceptat în urmă cu o lună).
Nici luni MFP nu a reușit să atragă vreun ban din piață din nivelul programat de 500 milioane lei pentru 12 luni, deși băncile veniseră cu 864 milioane lei. Atunci, dealerii spuneau că Finanțele ar fi trebuit să plătească peste 6,15%.
Dar de luni și până joi dobânzile pe piața interbancară au continuat să urce, ajungând la 6,27% pentru 12 luni, de la 6,19%.
Ultima licitație la care MFP a reușit să atragă niște bani din piață a fost în 13 august, când pentru scadența de 8 luni a acceptat un randament mediu de 5,91% și unul maxim de 6,15%.
Practic, din cauza crizei politice interne moneda națională s-a depreciat semnificativ în fața euro, deși a fost protejată de BNR, în condițiile în care monedele din regiune s-au apreciat consistent.
De ceva timp însă, pentru a stopa deprecierea leului spre minime istorice, BNR a apelat la tăierea sumelor cu car
