Abia acum autorităţile judeţului au aflat că în unele puncte de trecere a frontierei personalul îşi desfăşoară activitatea în barăci pentru sinistraţi. Pentru că în anii trecuţi au fost făcute disponibilizări masine, poliţiştii de frontieră sunt nevoiţi să patruleze pe o distanţă dublă decât colegii lor europeni.

Joi, prefectul Adrian Constantinescu a inspectat o bună parte a frontierei de stat, dorind să vadă la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă poliţiştii botoşăneni ce supraveghează şi controlează trecerea spre cele două state vecine.

Dacă dotările tehnice sunt suficiente, Serviciul Judeţean al Poliţiei de Frontieră nu stă la fel de bine şi cu personalul din teren. Poliţiştii au în pază 243 de kilometri de graniţă, din care 72 reprezintă frontiera cu Ucraina, iar 171 de kilometri sunt la graniţa cu Republica Moldova.

În aceste condiţii, unui poliţist ce patrulează de-a lungul frontierei îi revin aproximativ 7 kilometri pe care trebuie să-i supravegheze. În alte ţări ale Uniunii Europene poliţistul de frontieră are în pază doar 2-3 kilometri de graniţă.

Poliţiştii de frontieră botoşăneni nu eu ezitat să se plâgă prefectului şi de combustibilul insuficient pe care îl au la dispoziţie pentru a-şi desfăşura activitatea.

Cele mai grave probleme constatate de prefectul judeţului sunt la vama Rădăuţi Prut. Deschis în 2010, punctul de terece are aceeaşi amenajare provizorie şi condiţiile precare pe care le-a avut la acea dată. Mai exact, atât poliţiştii de frontieră cât şi vameşii îşi desfăşoară activitatea în barăci din PVC, care au şi început să se deterioreze. În plus, când este caniculă, temperatura din interiorul barăcilor urcă la peste 50 de grade Celsius, ceea ce face imposibilă desfăşurarea activităţii.

Şi asta în condiţiile în care de partea cealaltă a graniţei, la Lipcani, autorităţile din Republica M