Cele mai vechi obiecte din lemn care au fost folosite de omul preistoric la exploatarea sării se află pentru restaurare şi conservare la Muzeul Bucovinei de la Suceava. Tot la Suceava vor fi expuse pentru prima dată publicului, în prima parte a anului viitor. Cele 200 de piese restaurate la Suceava au fost datate, cele mai multe, anii 1620 şi 1000 înainte de Hristos, mai vechi decât cele descoperite anterior în Austria şi datate 1400 î.H.
Obiectele aparţin Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfîntu Gheorghe, care a plătit până acum muzeului sucevean aproape 40.000 de euro pentru lucrările de conservare şi restaurare.
Directorul muzeului din Sf. Gheorghe, dr. Valerii Kavruk, ne-a declarat, ieri, că experienţa restauratorilor de la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei, dotarea şi calitatea lucrărilor, precum şi preţul cerut au fost criteriile care au făcut ca Suceava să fie aleasă pentru această lucrare extrem de importantă pentru comunitatea ştiinţifică românească şi internaţională.
Dr. Kavruk ne-a declarat că obiectele din lemn aflate acum în faza finală de restaurare au fost descoperite în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Harghita, în saline preistorice acoperite de depuneri de pământ.
„Nămolul sărat este mediul optim de conservare pentru lemn pentru că împiedică putrefacţia. Uneltele de lemn, scările, instalaţiile, construcţiile din lemn descoperite de noi şi restaurate la Suceava sunt dovezi că se exploata în preistorie apa sărată”, a spus cercetătorul.
Sarea, mai valoroasă decât aurul
Dr. Kavruk a mai precizat că descoperirea permite evaluarea impactului economic, cultural şi cognitiv al sării asupra omului, care a trecut de la vânătoare şi cules la creşterea animalelor şi cultivarea plantelor. „Ce te faci când n-ai frigider şi ai multă carne? Singura modalitate de conservare este sărarea. Pentru pr
