În plin Belle Époque, Mişu Vacaresco publică în L’Indépendance Roumaine o rubrică pe care o semnează: Claymoor. Indiscret, histrion şi, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al României mondene de sfârşit de secol romantic a fost un personaj care se identifică astfel cu lumea salonardă pe care o descrie.

26 februarie 1883

Balul costumat dat ieri de domnul şi doamna Grigore Şuţu a fost din toate punctele de vedere admirabil. Numărul, bogăţia şi frumuseţea travestiţilor nu au avut egal asemenea umorului de calitate şi veseliei care nu au încetat să domnească. Un bal costumat este unul dintre cele mai frumoase maniere de a înţelege arta de a sărbători. Istoria, geografia, literatura, iată cele trei surse la care imaginaţia dansatorilor poate hrăni inspiraţiile cele mai diverse. În altă seară, doamna Irina Şuţu purta cu nobleţe un superb costum francez din secolul al XV-lea, Agnès Soul sau Isabeau cu capul acoperit de o pălărie conică împodobită cu diamante, rochie lungă cu trenă de brocart, mantie de curte cu hermină. Doamna prinţesă Morruzi, în Marguerite de Valois, poartă cu distincţie o rochie lungă din velur verde, cu franjuri de aur, constelaţii de nestemate şi o mică tocă cu pene prinsă în păr. O altă regină de Navarra, prinţesa Ferdinand Ghica, foarte graţioasă în alb, guler înălţat şi ornat în relief este pe cale să schimbe mai degrabă trena sa de curte în ciuda rochiei scurte negre şi roşii foarte la modă, cu salba cu clopoţei ai reginei Nebuniei. Doamna prinţesă Valentina Bibescu a copiat coafura sa după un portret de familie. Această transformare dă fizionomiei prinţesei o asemănare izbitoare cu Maria Antoaneta. În jurul ei se grupează într-un nor de pudră "à la marechale” cele mai încântătoare marchize din lume: doamna George Cantacuzino, doamna Pulchérie Moscu, doamna Lucia Duca, un cap de Greuze, domnişoara Caterina de Li