Frica de avion, de păianjeni, de înălţime sau de apă poate fi tratată cu ajutorul realităţii virtuale. Pentru a se vindeca de o fobie, pacientul trebuie învăţat cum să se confrunte cu elementul sau situaţia de care îi este frică: păianjenul, zborul cu avionul, înotul etc. Or, toate acestea pot fi doar imaginate în cabinetul de psihoterapie, căci e cam complicat pentru un psihoterapeut să crească insecte sau să-şi desfăşoare şedinţele de consiliere într-un avion sau la piscină. Iată de ce, încă de la începutul anilor 1990, mai întâi în Statele Unite şi Italia, au fost create terapiile virtuale, un fel de jocuri video care reproduc situaţiile sau elementele ce provoacă fobii.

În prezent, cercetările au demonstrat că terapiile cu ajutorul realităţii virtuale sunt mai eficiente decât psihoterapia clasică în vindecarea fobiilor. Mai mult, cu ajutorul realităţii virtuale pot fi tratate nu numai fobiile, ci şi alte tulburări de anxietate cum ar fi stresul post-traumatic (după un accident grav, doliu…), atacurile de panică, timiditatea excesivă, agorafobia (frica de a ieşi în lume).

Prin terapiile virtuale, psihoterapeuţii sunt capabili să le inducă pacienţilor stările de anxietate cu care confruntă în realitate, să le observe comportamentul în situaţiile respective, iar apoi să îi înveţe cum să îşi gestioneze frica şi să-şi schimbe modul de reacţie. Cum se desfăşoară o şedinţă de terapie virtuală? Pacientul este echipat cu o cască prevăzută cu două miniecrane în dreptul ochilor. Imaginile vizionate îi permit pacientului să pătrundă într-un univers virtual tridimensional. Iluzia este întărită de senzorii plasaţi în această cască. Senzorii înregistrează mişcările pacientului şi modifică în consecinţă imaginile derulate pe ecrane. Psihoterapeutul poate interveni în orice moment pentru a discuta cu pacientul. Astfel, după mai multe şedinţe în care pacien