Lucrările de modernizare a canalului Bega, realizate la începutul secolului 20, au fost imortalizate în desene sau chiar fotografii uluitoare, majoritatea mai puţin cunoscute publicului larg. În imagini se pot observa stadiile prin care a trecut râul în procesul de canalizare.
„După victoria reportată în anul 1716 de trupele imperiale austriece sub conducerea Prinţului Eugeniu de Savoya asupra turcilor, victorie prin care se încheie dominaţia otomană în Banat, curtea de la Viena va considera această provincie ca pe un domeniu al coroanei, un bun nou dobândit. Vreme de câteva decenii (1716-1778), Timişoara şi întregul Banat s-au aflat sub administraţie imperială, împăratul fiind în acelaşi timp suveran neîngrădit şi unic stăpân de pământ.
Pentru dezvoltarea economică şi rentabilizarea provinciei, prioritare erau, printre altele, desecarea mlaştinilor care făceau aerul nesănătos şi apa nepotabilă, precum şi găsirea unei soluţii optime de transport a lemnelor şi a produselor agricole - vitale pentru aprovizionarea armatei - şi manufacturiere, «esenţial fiind ca surplusul dat de natură şi meşteşuguri să fie dus cu efort minim la Dunăre pentru a fi apoi exportat în Austria». Pentru realizarea acestor obiective a fost imperios necesară canalizarea râului Bega", acesta a fost debutul canalizării râului Bega, după cum se explică în volumul „Navigaţia pe Bega. Secvenţe istorice".
Au continuat ani nesfârşiţi de „îmblânzire" a apelor râului Bega.
Daţi CLICK pe GALERIA FOTO!
„Draga pitică", utilajul folosit în anii 50 pentru curăţarea canalului, face probabil parte din amintirile multor timişoreni, la fel ca şalupele sau vasele care circulau în acea perioadă pe Bega.
Ilustraţiile puse la dispoziţie de Arhivele Naţionale Timiş datează, majoritatea, din anii 1900, şi prezintă diferite etape din procesul de modernizare a canalului Beg
