Odată cu decizia BNR de a tăia porţia la lei ieftini băncilor dar şi speculatorilor, reducând volumul împrumuturilor săptămânale, prin operaţiuni de tip repo, până la 4 miliarde lei, leul a intrat pe o pantă apreciativă. Astfel, de la 4,6481 lei, maxim atins în 3 august, datorită tensiunilor politice, euro a scăzut vinerea trecută cu la 4,4819 lei, minimul ultimelor şapte săptămâni, ceea ce echivalează cu o apreciere de 3,57%. Săptămâna trecută a debutat pe minus pentru leu, cursul urcând marţi la 4,4987 lei, faţă de 4,4852 lei, la finalul celei precedente. Începând de miercuri, leul a revenit pe apreciere, la aceasta contribuind, în opinia dealerilor vânzările de valută pe care le-a realizat BNR în contul Ministerului de Finanţe, care nu a mai reuşit să se împrumute ieftin (la ultima licitaţie de obligaţiuni au fost refuzate toate ofertele de cumpărare).

Şedinţa de vineri s-a deschis în jurul valorii de 4,4850, pentru ca apoi euro să intre pe o pantă descendentă, coborând la închidere aproape de 4,47 lei, nivel care nu a mai fost atins de la începutul lui iulie. Tendinţa descendentă a euro s-a reflectat şi în piaţa la termen de la Sibiu, unde preţurile futures au scăzut pe septembrie de la 4,5355 la 4,495, pe decembrie de la 4,55 la 4,516 iar pe martie viitor de la 4,5798 la 4,5503 lei. Şi prognozele analiştilor bancari indică o evoluţie mai bună a leului. Cei de la BCR şi-au coborât prognoza pe decembrie de la o medie a euro de la 4,60 la 4,55 lei, „având în vedere că BNR a devenit treptat mai înclinată spre a susţine leul ca urmare a preocupărilor legate de creşterea inflaţiei” se arată într-o analiză a băncii. Analiştii de la Barclays estimează pentru finalul anului o medie de 4,4 lei iar cei de la Société Générale anticipează o medie de 4,44 lei. Scăderea cursului dolarului a fost mult mai pregnantă, acesta coborând de la 3,6404, la începutul săptămâni