Preşedintele interimar, Crin Antonescu, s-a poziţionat faţă de Statele Unite declarând cu prilejul vizitei subsecretarului american pentru afaceri europene Philip Gordon, la Bucureşti - pe care l-a acuzat, de altfel, că "propagă minciuni" - că "România nu este rezervaţie". În relaţia cu Comisia Europeană, cu preşedintele Barroso şi cu comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, atât Antonescu, cât şi Victor Ponta au reclamat poziţia "partizană" a liderilor UE, reafirmând, prin acelaşi Antonescu, că, deşi România este membră UE, ea nu este, totuşi "o colonie".

În relaţia cu cea mai importantă ţară europeană, Germania, după un şir de jigniri şi ironii la adresa liderilor de la Berlin, tot Crin Antonescu a sfârşit prin a-i recomanda cancelarului Angela Merkel să-i dea o bucată de pământ german lui Traian Băsescu, unde acesta să se joace de-a preşedintele, pentru că în România nu are loc. Toate aceste luări de poziţie ale liderilor USL din poziţiile de şef al Guvernului şi, respective, şef interimar al Statului, au şubrezit credibilitatea României până la punctul de prăbuşire şi pun în pericol perspectivele economice ale ţării.

Trei sunt dosarele de mare interes pentru România în raporturile sale cu Uniunea Europeană, la care s-ar fi adăugat un al patrulea pe care nimeni nu se aştepta, cu adevărat o rezolvare: Aderarea la spaţiul Schengen, ridicarea restricţiilor pentru forţa de muncă românească pe pieţele din Occident şi obţinerea unor alocări cât mai generoase în bugetul european pentru perioada 2014-2020, la care s-ar fi putut adăuga o perspectivă oarecare privind ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare asupra reformei Justiţiei şi combaterii corupţiei. În niciunul din aceste dosare România nu mai poate spera la o soluţie favorabilă după cele întâmplate în ultimele două luni.

În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, aceasta nu mai r