Evoluţiile din zona euro nu sunt responsabile pentru creşterea incertitudinilor privind stabilitatea macroeconomică a României, ci mai degrabă nesiguranţa de pe scena politică şi perspectivele îngrijorătoare referitoare la disciplina fiscală şi la măsurile de stimulare a creşterii economice, potrivit studiului "Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?", realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Deprecierea leului în perioada cuprinsă între 31 mai şi 31 iulie se datorează în întregime unor factori interni, se arată în document.

"Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui până la începutul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, în timp ce zlotul si forintul s-au apreciat cu 3, respectiv 2 procente. Calculul nostru arată că în absenţa crizei politice leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat şi el sau ar fi rămas constant (dat fiind că BNR are o strategie de menţinere a cursului între anumite limite). De remarcat că scăderea leului a avut loc în ciuda intervenţiei masive a Băncii Naţionale, fără această intervenţie efectul ar fi fost chiar mai mare", potrivit studiului.

Este greu de crezut că percepţiile privind indicatorii macroeconomici s-au modificat radical în ultima perioadă, determinând deprecierea substanţială a leului observată în lunile iunie si iulie, reiese din analiza CRPE. Mult mai plauzibilă este explicaţia potrivit căreia moneda naţională a scăzut faţă de euro din cauza incertitudinilor privind voinţa clasei politice de a stabiliza situaţia internă şi de a stimula creşterea, arată studiul.

"Scăderea încrederii investitorilor generează ieşiri de capital, ceea ce pune presiune asupra leului. (...) Această depreciere majorează costul rambursării datoriei externe restante, care la sfârşitul lunii