Limbile indo-europene moderne, printre care si engleza, isi au originea pe teritoriul actual al Turciei, datand cu circa 9.000 de ani in urma, potrivit unor cercetatori.

Descoperirile acestora difera de teoriile conventionale, conform carora aceste limbi provin din sud-vestul Rusiei si au o vechime de circa 5.000 de ani, transmite BBC.

Un grup de cercetatori din Noua Zeelanda a folosit metode dezvoltate pentru a studia epidemiologia virusurilor si pentru a crea o familie a vechilor si modernelor limbi indo-europene, indicand astfel unde si cand a aparut prima oara aceasta familie a limbilor.

O familie a limbilor reprezinta un grup de limbi care provin dintr-un stramos comun, cunoscut drept protolimbaj. In lume exista peste 100 de astfel de familii de limbi.

Cea indo-europeana este una dintre cele mai mari, cu peste 400 de limbi vorbite in cel putin 60 de tari, iar originea sa este inca neclara. Unii teoreticieni considera ca limbile indo-europene provin din stepele Rusiei, din nordul Marii Caspice, cu 5.000 de ani in urma, in timp ce adeptii ipotezei Anatolia sugereaza ca originea acestora este in regiunea Anatolia, din Turcia, cu 3.000 de ani mai devreme.

In acest sens, pentru a determina care teorie este mai plauzibila, cercetatorul Quentin Atkinson, impreuna cu echipa sa de la Universitatea din Auckland au studiat evolutia limbilor folosind analize filogenetice, care sunt folosite cel mai des pentru a depista epidemii ale virusurilor. Astfel se studiaza cat de mult din informatia stocata in ADN-ul unui organism este impartit intre organisme. Mai departe, limbajul este trecut din generatie in generatie, precum ADN-ul.

Echipa din Auckland a fost cea care a stabilit, pe baza acestei analize, ca ipoteza ca originea limbilor indo-europene sa provina din Anatolia este mult mai probabila decat cea a