Norvegia va proceda la o eradicare a unor disfuncţionalităţi grave în cadrul instituţiilor sale, scoase la iveală de către masacrul comis de extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, condamnat la 21 de ani de închisoare, Parlamentul urmând să se reunească în acest sens marţi, relatează AFP.

Pronunţând vineri pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii, împotriva extremistului de dreapta pentru uciderea a 77 de persoane anul trecut, justiţia norvegiană a închis acest capitol dureros.

"Niciodată cuvântul uşurare nu a fost pronunţat atât de des într-un tribunal ca după verdictul de ieri (vineri)", nota sâmbătă un editorialist de la Aftenposten, un ziar de referinţă în Norvegia.

Este un sentiment împărtăşit de către supravieţuitorii carnagiului de pe Insula Utoya, unde Breivik a deschis focul asupra participanţilor la o tabără de vară a Tineretului Laburist, omorând 69 de persoane. Anterior, el a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând alte opt persoane.

"Acest rahat s-a terminat. Acum poate să înceapă viaţa", rezuma Ingrid Nymoen, într-un mesaj postat pe Twitter.

Uşurarea este cu atât mai mare, cu cât verdictul a rămas, după toate aparenţele definitv, acuzarea şi apărarea renunţând să facă apel.

Însă, odată ce procesul cu valenţele sale cathartice s-a încheiat, Norvegia - o ţară de tradiţie liberală, până într-acolo încât uneori este naivă, afirmă unele spirite critice - trebuie acum să vizeze faliile care au apărut cu ocazia crimelor comise de către Breivik.

O Comisie independentă creată de către premierul Jens Stoltenberg a criticat extrem de dur reacţia autorităţilor faţă de atacuri, apreciind că atentatul cu bombă de la Oslo ar fi putut să fie evitat, iar Breivik ar fi putut să fie arestat anterior.

Raportul Comisiei, pu