Tinerețe fără bătrânețe, un deziderat universal? Poate doar pentru cercetători, după cum arată un sondaj realizat de David Ewing Duncan, colaborator la Science Times, secția științifică a publicației "The New York Times". Oamenii de tem de costurile mari ale unei vieți prelungite artificial și de faptul că resursele Planetei nu ar fi suficiente pentru toții "nemuritorii".
Începând cu 1900, speranța de viață a americanilor a crescut impresionant, de la doar 47 de ani la 80 de ani, datorită îmbunătățirii condițiilor de igienă și a alimentației, dar și mulțumită invențiilor și descoperirilor, cum ar fi antibiotice mai sigure, operația de by-pass sau medicamente pentru cancer, dar și intervenții care împiedică declanșarea anumitor gene recesive de boală. Potrivit publicației New York Times, cercetătorii merg și mai departe, încercând să descopere secretele ADN-ului care pot mări longevitatea oamenilor.
Nu vorbim însă de tinerețe fără bătrânețe, ci de prevenirea apariției unor boli ca diabetul sau de inimă care scurtează viața. "Îmbătrânirea este principala cauză a apariției bolilor, iar noi încercăm să studiem, să înțegem boala îmbătrânirii, nu prelungirea vieții, care este pur si simplu un efect secundar al tratamentelor gândite de noi", spune Felipe Sierra, directorul Diviziei de Studiu al Îmbătrânirii din institutul cu același nume.
Câți ani se pot adăuga unei vieți de om prin aceste trucuri de limitare a efectelor îmbătrânirii? Cei mai entuziaști cercetători vorbesc de zeci de ani, alții, mai pesimiști, la sub zece ani.
Potrivit statisticilor Națiunilor Unite, chiar și fără aceste trucuri genetice, speranța de viață va ajunge la 100 de ani pentru femei în secolul următor în țările dezvoltate și la 90 de ani în țările mai puțin dezvoltate. Bărbații au o speranță de viață de regulă mai mică cu trei sau patru ani decât femeile.
C
