Aceasta este imaginea care s-a creat. O imagine falsa. Pentru care au transpirat din greu mai multi lideri PDL. Si Traian Basescu. Si consilierii sai prezidentiali. Si unii diplomati basisti. Si mai multi ofiteri SIE. Iar aceasta minciuna a fost impachetata frumos si servita pe tava unor lideri occidentali. Care s-au lasat inselati. Unii cu buna stiinta. Si apoi au reactionat urat. Si nedrept. Starnind contrareactii. Un fel de cerc vicios.

Guvernul condus de Adrian Nastase este cel care a pregatit in totalitate aderarea si integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Nastase a negociat si a incheiat, practic, toate capitolele. Restul a fost o formalitate. Si tot Nastase este cel sub guvernarea caruia s-a produs aderarea Romaniei la NATO. Regimul Traian Basescu a venit atunci cand totul era gata. Iar pasii urmatori i-a facut Guvernul Tariceanu. Cu exceptia capitolului Justitie, administrat ani de zile de Monica Macovei. Si unde avem probleme grave si astazi.

Cum ar putea sa fie PSD sau PNL ostili integrarii euro-atlantice? Cine a construit si cine a alimentat o asemenea bazaconie? Voi incerca, atat cat imi permite spatiul acestei analize, o explicatie. Este adevarat ca in NATO am intrat inaintea lui Traian Basescu, dar la fel de adevarat este ca, in parteneriat cu Basescu, am devenit partener strategic al Statelor Unite. Ceea ce este o cinste si o onoare pentru Romania si pentru romani. Ratacit in lupta interna impotriva adversarilor sai politici, care l-au suspendat de doua ori, Traian Basescu a incercat si a reusit, prin intermediul ambasadorului Statelor Unite la Bucuresti, sa acrediteze ideea ca cei care ii iau locul ameninta acest parteneriat strategic. Care nu este doar o vorba pe hartie. Si nu se reduce doar la componenta scutului antiracheta de la Deveselu. Si nici doar la sicriele zburatoare achizitionate din America. Si nici macar la drone. Si ni