Investiţiile publice ar urma să producă locuri de muncă, salariile majorate ale bugetarilor să stimuleze cererea, ambele cu efecte benefice asupra economiei. Cum nu le putea avea pe amândouă în condiţiile în care prognoza de creştere economică a fost redusă, Guvernul a dat cu barda în investiţii: rectificarea bugetară taie 2 mld. lei de la investiţii şi adaugă peste 1 mld. lei la cheltuielile de personal.
Teoretic, investiţiile publice urmează să producă noi locuri de muncă. Asta cu condiţia să fie eficiente. Altfel, ar putea genera chiar pierderea unor locuri de muncă-dacă banii sunt cheltuiţi fără cap iar Guvernul va fi obligat de starea economiei să ia măsuri dure de ajustare ulterior. De pildă, potrivit Eurostat, România a avut în perioada 2001-2011 o pondere a cheltuielilor publice cu investiţiile de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare. Cu toate astea, n-am excelat la capitolul locuri de muncă nou-create, iar scandalurile privind supraevaluarea unor lucrări plătite din bani publici s-au ţinut lanţ. Pe această filozofie pare că s-au bazat autorităţile când au decis la rectificarea bugetară de săptămâna trecută să taie cu 2 miliarde lei cheltuielile pentru investiţii. Măsura a fost determinată şi de reducerea estimării privind creşterea economiei în 2012 de la 1,5% la 1,2%. Cum Guvernul se angajase să întregească salariile bugetarilor, iar ultima etapă în acest sens urma în decembrie, cineva trebuia să mute nişte bani dintr-un buzunar în altul, acceptând neajunsul că suma scoasă de la investiţii va fi inevitabil mai mare decât cea adăugată la cheltuieli de personal (1,1 milarde lei).
Rămâne să vedem acum efectele: creşterea consumului şi de aici majorarea deficitului de cont curent (România are o economie orientată spre import), creşterea euro şi a inflaţiei, sau varianta soft în care banii suplimentari oferiţi bugetarilor (7,4%) se
