Pentru al douăzecilea an consecutiv, la iniţiativa World Alliance for Breastfeeding Action, în perioada 1–7 august, a fost marcatăSăptămâna mondială a alăptării. Despre tema de anul acesta, recomandările şi acţiunile OMS în domeniu, precum şi despre manifestările organizate în ţară cu acest prilej, în articolul realizat de dna dr. Maria Dragotă.

În perioada 1–7 august a.c., la iniţiativa World Alliance for Breastfeeding Action, pentru al douăzecilea an consecutiv, a fost marcată Săptămâna mondială a alăptării. Tema de anul acesta – „Înţelegând trecutul, planificăm viitorul“ – s-a concentrat pe analiza progreselor şi a piedicilor survenite în implementarea strategiei globale privind alimentaţia sugarului şi a copilului mic, adoptate de Adunarea Mondială a Sănătăţii şi Consiliul Executiv al UNICEF în 2002. Aceasta protejează, promovează şi susţine alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, continuarea alăptării până la doi ani sau peste, cu o alimentaţie complementară adecvată. Alăptarea exclusivă înseamnă alăptarea la cerere, nu la ore fixe, fără administrarea altor alimente sau lichide, apoi completarea alăptării (nu înlocuirea meselor de supt) cu o cantitate mică de alimente preparate în casă. Între şase luni şi un an, nevoile energetice ale copilului sunt acoperite în proporţie de 50–75% de laptele de mamă. Pentru a răspunde necesităţilor în creştere ale copiilor, de la vârsta de şase luni ar trebui introduse alimente complementare, special pregătite sau modificate de la mesele familiei. OMS arată că: alăptarea nu ar trebui să fie scăzută atunci când se introduc alimentele complementare; administrarea alimentelor complementare ar trebui făcută cu o linguriţă sau cană, nu în biberon; alimentele trebuie să fie curate, sigure şi disponibile la nivel local. Strategia se bazează pe iniţiativele anterioare – în special Declaraţia Innocenti şi I