Armstrong a fost, asadar, un star putin neobisnuit intr-o epoca a starurilor. Anii '60 oferisera nenumarate exemple de incursiuni in celebritate, multe dintre ele avand parte de finaluri triste, in care starul sufoca omul. La sfarsitul deceniului, Neil Armstrong le oferea atat conservatorilor, cat si nonconformistilor o imagine pe care si-o puteau asuma.

La sfarsitul saptamanii trecute a incetat din viata Neil A. Armstrong, un simbol al aspiratiei umane catre depasirea limitelor. Primul pas al comandantului misiunii Apollo 11 pe solul lunar, la 20 iulie 1969, a fost cu adevarat un salt urias pentru omenire, iar asupra lui Armstrong erau atintite, in acel moment, privirile a sute de milioane de pamanteni. O notorietate pe care o obtinuse prin stradanie si talent, dar pe care - recunostea el, asa cum o facusera sau aveau sa o faca si alti cuceritori ai spatiului - ar fi meritat-o la fel de mult oricare dintre colegii angrenati in program. Modestia si discretia lui Armstrong in deceniile ce au urmat episodului Apollo 11 fac din astronautul nascut in Wapakoneta (Ohio) un simbol cu totul special - un star de prim rang ce cauta si reuseste sa duca o viata normala. In loc sa fie un moment de varf urmat de incetinirea sau stoparea progresului, plimbarea pe Luna a lui Armstrong a fost pentru el imboldul catre alte tipuri de eforturi profesionale, fie ele tehnice, academice sau de afaceri. Experientele intense i-au stimulat ambitia. Spre exemplu, fiind nevoit sa-si intrerupa studiile universitare pentru a servi in aviatia militara americana in timpul razboiului din Coreea (studiile sale erau sustinute de o bursa oferita de armata), Armstrong a obtinut la intoarcere performante mult mai bune decat in primii ani. Diploma in inginerie aeronautica a contat foarte mult in decizia de selectare a lui Armstrong in cadrul programului spatial american. Astronautii, eroi ai atator