Toată lumea cunoaşte sistemul de vot în două tururi. Nu este de mirare. Acest sistem este frecvent utilizat la alegerea preşedinţilor din numeroase ţări. Mai este folosit în multe alegeri non-politice. Şi arunci unde este misterul?
Ne lămurim imediat dacă privim acest sistem din cu totul alt unghi, al alegerilor pentru Legislativ. Aici avem o situaţie absolut diferită. Sistemul de vot în două tururi nu se foloseşte practic în nici una dintre democraţiile consolidate. Există două excepţii, dar şi acestea sunt relative. Prima este Franţa, unde în turul 2 pot să se califice mai mult de doi candidaţi, cu condiţia ca aceştia să fi obţinut minim 12,5% din voturi. A doua excepţie ar fi aceea a alegerilor primare din statul Louisiana, unde în primul tur pot participa mai mulţi candidaţi din fiecare partid.
Observăm acum misterul. Cum se face că un sistem atât de intens utilizat în selectarea preşedinţilor nu este practic nicăieri acceptat pentru alegerea parlamentarilor?
Nu am găsit pe nimeni care să analizeze ori măcar să semnaleze această problemă, aşa încât acum am să propun eu o explicaţie. Chestiunea este interesantă, cred, din punct de vedere teoretic, cu atât mai mult cu cât sistemul de vot în două tururi este folosit şi în România, la alegerea Preşedintelui şi a fost folosit în câteva rânduri şi la alegerea primarilor. În 2009, acest sistem era pe "cai mari", fiind legitimat de către 85% dintre alegători drept sistemul preferat pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor (referendumul nu a fost validat din lipsă de cvorum). După aceea, surpriză... La alegerile locale în 2012 sistemul este abandonat, în favoarea sistemului într-un singur tur. Nici pentru alegerile parlamentare sistemul nu a mai fost luat în considerare de atunci. Ce ne spune această situaţie curioasă?
Propun să începem analiza de la o caracteristică a sistemului de vot în dou
