Numărul germanilor şi maghiarilor a coborât la minimul istoric, în timp ce rromii au înregistrat un maxim al istoriei recensămintelor. Pe locul trei în clasament se află românii de etnie ucraineană.
Potrivit Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, românii sunt în continuare majoritari în Bucureşti şi 39 de judeţe, în 26 dintre acestea atingând procente de peste 90%. În Capitală au cea mai mare pondere - 96,6%. Maghiarii sunt majoritari în Harghita (84,8%) şi în Covasna (73,6%). Ambele judeţe păstrează aproape aceleaşi procente ca şi în 2002 (84,6%, adică 73,8%).
Numărul persoanelor care se declară de altă etnie decât cea română a scăzut şi după 2002, urmând trendul populaţiei pe ansamblu. Excepţia o reprezintă rromii, care au urcat de la 535.140, la recensământul din 2002, la 619.007, la numărătoarea de anul trecut.
Subdeclarare
Aici, situaţia este mai delicată, fiindcă numărul celor care se declară aparţinând acestei etnii este departe de realitate şi nu ştim dacă este vorba de o creştere a declarării sau chiar de o evoluţie demografică pozitivă în interiorul acestei comunităţi.
Marian Mandache, directorul executiv al asociaţiei Romani Criss, recunoaşte că toată campania făcută înainte de recensământ nu a avut mare succes: „Da, încă suntem foarte departe de numărul real, care se situează undeva pe la două milioane de persoane". Dar, se consolează Mandache, este singura etnie pe creştere.
De altfel, este cel mai mare număr de rromi declarat în istoria recensămintelor. Cel mai mic număr s-a înregistrat în 1966, când s-au declarat rromi doar 64.197 de persoane.
Rezultatele sunt departe însă de cele două milioane cât se estimează a fi numărul românilor de etnie rromă. Asta, în pofida campaniei speciale, finanţate de Fondul ONU pentru Populaţie şi a promovării făcute cu staruri din co
