Programul de masterat care ar fi trebuit să-i pregătească pe viitorii profesori a fost omorât din faşă Sursa: ADRIAN SCUTARIU

Începând din această toamnă, tinerii care îşi doreau o carieră de profesor ar fi trebuit să facă un master didactic, de doi ani, perioadă în care primeau, lunar, 700 de lei, o bursă echivalentă cu salariul unui profesor debutant.

Ulterior, ar fi urmat un an de practică, sub supravegherea unui profesor- tutore, iar apoi ar fi susţinut un examen de intrare în învăţământ. Conform regulii noului sistem, cine nu lua examenul după cei şase ani de pregătire, nu ajungea la catedră nici măcar ca suplinitor. Măsura, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) realizată de Daniel Funeriu, a fost anunţată cu patru luni în urmă, când în fruntea Ministerului Educaţiei se afla Cătălin Baba.

Demersul a fost stopat însă odată cu venirea la cârma Educaţiei a Ecaterinei Andronescu, care a spus că nu există bani la buget pentru bursa de 700 de lei destinată fiecărui viitor profesor şi că planul nu e suficient de bine pus la punct pentru a putea fi implementat din această toamnă. Cu toate acestea, cu puţin timp înainte de anularea proiectului, au fost alocate universităţilor, de la Minister, 3.000 de locuri exclusiv pentru masterele didactice.

Scopul măsurii prevăzute de LEN era acela de a creşte calitatea pregătirii profesionale a celor ce ajung să predea.

În învăţământ intră oricine

Planul Ecaterinei Andronescu este, însă, altul: va ridica ştacheta impunând o notă mai mare de 7 pentru titularizare. Măsura a fost anunţată înaintea examenului din acest an, la care au obţinut notă de titularizare doar jumătate dintre candidaţi.

În sistemul actual, accesul în sistemul de învăţământ este extrem de facil: după terminarea facultăţii şi a unui modul pedagogic, tinerii ajung direct la catedră. Cei ce nu reuşesc să ia 7 la titularizare