În zilele fierbinţi de vară, persoanele cu hipertensiune, vârstnicii cu suferinţe cardiace sau pulmonare, dar şi femeile la menopauză sau persoanele obeze pot avea probleme serioase de sănătate din cauza intoleranţei la căldură.
Intoleranţa la căldură nu este o boală, dar poate agrava alte probleme de sănătate, precum hipertensiunea arterială sau insuficienţa cardiacă. Intoleranţa se manifestă prin senzaţie de ameţeală, sufocare, palpitaţii, nervozitate, oboseală, transpiraţie abundentă, cârcei şi adesea leşin.
Aceste simptome se datorează efortului de adaptare termică a organismului şi deshidratării bruşte. Corpul uman are o temperatură constantă de 37 de grade, indiferent de temperatura din aer. În zilele caniculare de vară, organismul depune un efort mai mare pentru a menţine această temperatură, de aceea creşte riscul declanşării accidentelor vasculare cerebrale şi al agravării insuficienţei cardiace.
Intoleranţa la căldură versus lumină
Intoleranţa la căldură nu trebuie confundată cu intoleranţa la lumină, care se manifestă, de obicei, la persoanele care au boli de piele.
„Intoleranţa la căldură este diferită de intoleranţa la lumină, care poate fi un simptom în anumite boli de piele denumite fotodermatoze. Între acestea intră erupţia polimorfă la lumină, lupusul eritematos (boală autoimună agravată de lumină), porfiria (maladie buloasă ce se declanşează la lumină), alergia la lumină indusă de unele medicamente (ca de exemplu tetraciclina), fitofotodermatoza (alergie produsă de contactul cu unele plante şi lumină)", explică dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog în cadrul clinicii Dermastyle.
Intoleranţa la căldură poate, de asemenea, să afecteze pielea. Din cauza transpiraţiei excesive, pe piele pot apărea mici leziuni roşiatice asemănătoare coşurilor, localizate cu precădere pe decolteu, umeri şi spate. În zona pliu
