- Comentariu - nr. 166 / 28 August, 2012 Cand tara noastra a intrat in Uniunea Europeana, romanii erau atunci – ca si ulterior – cei mai mari sustinatori ai acestei aderari. Conform primului raport Eurobarometru pentru Romania, scorul de incredere in Uniunea Europeana era in toamna anului 2004 de 74% - cel mai ridicat dintre toate statele membre asociate. In toamna lui 2011, procentul a fost insa de 46%, cu o scadere de 16 puncte procentuale fata de anul precedent. Care va fi increderea anul acesta – dupa abordarea partizana in cazul procedurii de demitere a lui Traian Basescu – vom vedea… In orice caz, in trecut, fostii presedinti ai Comisiei Europene, Jacques Delors si, mai ales, socialdemocratul Romano Prodi, au sprijinit imens tara noastra, Prodi, indeosebi, in perioada 2000-2004, pentru finalizarea negocierilor de aderare. Efectele aderarii? Apartenenta la Uniunea Europeana a insemnat pentru romani, in mod esential: libertatea de a calatori, de a munci, de a studia in spatiul Uniunii Europene; democratie si speranta de prosperitate economica intr-un climat de pace. De aici si increderea mare a romanilor in UE, de care vorbeam la inceput. Asta, desi, datorita incompetentei unor politicieni aflati la guvernare, Romania nu a valorificat complet dreptul de a beneficia, dupa aderare, de 30 de miliarde de euro, rezervati tarii noastre, sub forma unor fonduri nerambursabile. Si, desi, in conditiile noului statut, au fost (si sunt) si probleme cu efect negativ: traficul si consumul de droguri sau "metodele si tehnicile” noi de infractionalitate ridicata, la care se adauga, evident, si altele. Ceea ce-i irita, insa, in ultima vreme pe multi romani este – cum remarca numerosi analisti – tema "conditionalitatii democratice”, utilizata in anii ’90, impotriva Romaniei pentru a permite extinderea valorilor si intereselor occidentale spre Est si blocarea "expansiunii dezordin