Ministerul Educaţiei încearcă o nouă modificare a sistemului de învăţământ după dezastrul rezultatelor de la examenul de Bacalaureat şi notele foarte slabe obţinute la evaluarea absolvenţilor ciclului gimnazial. Din nefericire, problema este mult mai profundă şi nu ţine doar de sis-temul de învăţământ, declaraţiile majorităţii tinerilor care s-au prezentat la a doua sesiune a examenului de Bacalaureat sunt dezarmante în sinceritatea lor şi alarmante prin mesajul pe care îl transmit.

Dezinteresul este total, mulţi dintre elevi nu înţeleg cu ce îi ajută procesul de învăţământ, la ce foloseşte acumularea de cunoştinţe, în condiţiile în care majoritatea modelelor de succes din societatea noastră nu îşi bazează reuşita pe muncă şi şcoală. În aceste condiţii, modificările programei de învăţământ şi a sistemului de examinare nu vor reuşi să schimbe mare lucru în condiţiile în care elevii refuză să se mai pregătească. Diferenţierea examenului de Bacalaureat nu rezolvă problema în care numeroşi tineri recunosc că după insuccesul din iunie s-au pregătit pentru a doua încercare... câteva minute în faţa oglinzii. Spre exemplu, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română s-au înscris 13.898 de elevi, dar 2.603 din aceşti nu s-au mai obosit să se prezinte în faţa comisiei de examinare.

În buna tradiţie a schimbării modificărilor, ministrul consideră că una din soluţiile de îmbunătăţire a rezultatelor este diferenţierea examenului de bacalaureat: "Am avut în această vară mai multe întâlniri cu directori de licee şi ideea merge către un bacalaureat diferenţiat. Dacă vom reuşi să convingem Parlamentul la sfârşitul lunii septembrie să modificăm legislaţia, vom avea un bacalaureat diferenţiat. Bacalaureatul diferenţiat va fi la opţiunea elevului. Nu decidem spre ce tip de bacalaureat merge elevul, ci aces-ta optează pentru un tip d