La nici cinci ani de la semnarea Tratatului de la Lisabona, prin care i s-a dat Uniunii Europene o nouă arhitectură constituţională menită să dureze cel puţin câteva decenii, fundamentele UE sunt din nou pe cale de a fi rearanjate din iniţiativa Germaniei.

Potrivit revistei Der Spiegel, cancelarul Angela Merkel şi-a exprimat dorinţa ca la Consiliul European de iarnă din decembrie să se decidă înfiinţarea unei Convenţii care să redacteze un nou tratat constituţional, mai sever, care să prevadă sancţiuni împotriva statelor membre. Iniţiativa cancelarului german se loveşte însă de o opoziţie susţinută atât din exterior, cât şi din interior.

Potrivit Der Spiegel, Merkel şi-ar dori o Convenţie formată după modelul Convenţiei de la Philadelphia, care a redactat Constituţia Statelor Unite ale Americii, care să adopte un nou text constituţional menit să înlocuiască Tratatul de la Lisabona. O Convenţie similară, formată în 2001 din peste 100 de membri ai Parlamentului European şi condusă de fostul preşedinte francez, Valery Giscard D'Estaing, a reuşit să adopte textul unei Constituţii Europene, care a fost respinsă însă prin referendum în 2005 de Olanda şi Franţa şi a fost abandonată înainte ca Irlanda şi Marea Britanie să facă acelaşi lucru, lăsând loc Tratatului de la Lisabona. De ce ar dori însă Germania să rişte un nou eşec pentru a înlocui un tratat constituţional abia intrat în vigoare de câţiva ani? Pe scurt, din cauza crizei monedei euro, Berlinul nu o vede depăşită decât prin "adâncirea integrării europene". Cu alte cuvinte, prin extinderea disciplinei bugetare şi fiscale la nivelul întregii Uniuni.

Pact fiscal teutonic sau exit

Discuţiile din jurul planului de salvare a Greciei purtate inclusiv la sfârşitul săptămânii trecute la Berlin cu premierul Antonis Samaras, cererile tot mai insistente venite chiar şi din partea aliaţilor doamne