Numărul de bugetari a ajuns la 1,19 milioane la finele lunii iunie, fiind cu aproape 5.200 mai mic faţă de începutul anului şi cu 205.000 mai puţin faţă de aprilie 2009, momentul încheierii primului acord cu FMI, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Cea mai recentă rectificare bugetară aprobată de Guvern prevede 6,7% din PIB pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, semnificativ mai puţin decât înainte de criză, când se apropia de 10%.
Pe de altă parte, în continuare unu din patru angajaţi români lucrează la stat, având în vedere că numărul de salariaţi din economie este de doar 4,3 milioane de persoane, raportat la o populaţie ocupată de peste 9 milioane de persoane.
"Numărul de bugetari din administraţia publică este mai redus faţă de cel din alte state dacă ne raportăm la numărul de locuitori sau la cât consumă din PIB fondul de salarii, însă este mult prea mare prin comparaţie cu persoanele care lucrează în mediul privat, adică faţă de plătitorii de taxe şi impozite. Plăcinta bugetară este prea mică pentru a susţine numărul de bugetari, pentru că sunt prea puţini contribuabili", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
În Polonia, spre exemplu, unu din cinci angajaţi lucrează în sectorul public, adică 3,5 milioane de persoane la un efectiv de 16 milioane de salariaţi.
Una dintre cele mai mari probleme în România o reprezintă în continuare numărul mare de angajaţi care lucrează la negru (peste 2,3 milioane de persoane, potrivit estimărilor făcute de Consiliul Fiscal) sau în zona "gri" a economiei (care primesc salariul minim pe economie pe contractul de muncă, restul fiind acordat sub alte forme de către angajator), ceea ce conduce la un nivel redus al volumului de contribuţii încasate la buget.
În medie, în 2012 din sistemul bugetar au ieşit câte 866 de angajaţi pe lună, în timp ce în urmă cu doi ani