Germanul John Degenkolb (Argos Shimano) a cîştigat şi cel de-al patrulea sprint al Vueltei, imitînd performanţa conaţionalului său, Andre Greipel, în 2009. Consistenţa sprinterului în vîrstă de 23 de ani îl recomandă ca pe unul dintre rutierii de urmărit în anii următori. Rodriguez rămîne în roşu pentru contratimpul de mîine

Cînd plutonul a plecat de-a lungul coastei galiciene în ceea ce se anunţa ca o nouă bătălie a sprinterilor, pe distanţa a 190 de kilometri, încă se simţea fumul declaraţiilor făcute de favoriţi în ziua de pauză.

Primul a fost Alberto Contador. El Pistolero a pus ţinta pe liderul la zi, Joaquim Rodriguez, despre care a spus că poate fi considerat un favorit al contratimpului de miercuri, în condiţiile în care profilul etapei ar propune o porţiune de podiş. Arătat cu degetul, tricoul roşu s-a scuturat de responsabilitate şi a încercat să adoarmă pe toată lumea: "Eu sper să nu pierd mai mult de trei minute, nici urmă de ambiţie".

A urmat Valverde, care a dat focul un pic mai tare în relaţia calmă dintre spaniolii fruntaşi şi a aruncat o piatră în lacul liniştit de la Saxo Bank: "Contador e un pic cam agitat, atacă unde nu trebuie". Dublul-cîştigător de Turul Franţei nu s-a lăsat dator şi a întors favoarea: "A judecat greşit, cînd am atacat în Barcelona, pe Montjuïc, nu ştiam care e lungimea căţărării. Sînt tranquilo complet".

În tensiunea generală, Adrian Palomares Villaplana (Andalucia) şi Javier Francisco Aramendia Lorente (Caja Rural) au plecat pe singura căţărare a zilei, la 5 kilometri distanţă de start, şi au construit un avantaj ce a atins şase minute. Odată mutate la trenă, echipele sprinterilor au dus greul etapei pentru 70 de borne, intrînd pe circuitul din jurul oraşelului Sanxenxo cu grupul fruntaş în vizor. Cîţiva kilometri mai tîrziu, capetele cutezătorilor cădeau sub ghilotina plutonului. @