Guvernul a prezentat rectificarea deficitului bugetar de la 1.9% la 2.2% din PIB (crestere de 22%). In acelasi timp a anuntat o crestere economica mai mica de 1.2% fata de 2.5% cat era estimat initial. Dar a pastrat estimarea de PIB nominal intacta. Pentru ca aceste cifre sa fie coerente Guvernul trebuia sa creasca estimrea pentru deflatorul PIB. Desi BNR a mentinut o politica monetara restrictiva pana in trimestrul 4din 2011

masa monetara M3 a crescut constant. Analiza noastra ca in spatele cresterii masei monetare se afla cresterea continua a creditelor denominate in valuta. Dupa 5 ani efectele negative ale deprecierii RON nu se vad in economia reala. In aceste conditii BNR nu ar trebui sa mai intervina pentru a sustine RON, se arata in analiza "Economia" a economistului Florin Citu.

Interesant de observat ca desi BNR a relaxat politica monetara din trimestrul 4 2011 persoanele fizice au preferat tot creditul in valuta. In schimb corporatiile au vrut sa beneficieze de noile conditii de creditare in RON si au crescut cererea pentru acest tip de chiar si dupa ce se adauga costul impus de deprecierea RON. Si a treia,economia reala crede in puterea BNR de a controla cursul , desi din 2007 cursul s-a depreciat cu peste 40%.

Evolutia agregatelor monetare si in special a creditului in valuta ne duce catre o concluzie mult mai puternica- deprecierea RON nu influenteaza cererea dar nici oferta pentru credite in valuta. De aici rezulta ca beneficiile pe

care le au bancile de pe urma acestor credite sunt mult mai mari decat costurile. Sau costul cu un asemenea credit este mult mai mic pentru persoane fizice si corporatii chiar dupa ce se adauga costul cu deprecierea.

Evolutia creditului in valuta ne arata ca frica de depreciere este exagerata. Altfel spus dorinta BNR de a tine cursul de schimb stabil pentru ca altfel economia s-ar prabusi nu-si