La peste 200 de metri adâncime, în Marea Neagră nu mai există viaţă, pentru că lipseşte oxigenul. Sondele pescarilor aruncate pentru măsurarea adâncimii mării erau scoase negre din adâncuri

Marea Neagră este una dintre cele patru ale lumii denumite după culori, alături de Marea Roşie, Marea Albă şi Marea Galbenă.

Una dintre ipotezele populare ale originii numelui se referă la fenomenul cunoscut de marinari încă din cele mai vechi timpuri: orice obiect metalic scufundat în apele Mării Negre la peste 100 - 150 de metri devine negru. De exemplu, sonda cu plumb folosită de către pescari pentru măsurarea adâncimii apei devenea neagră din cauza prezenţei hidrogenului sulfurat (un gaz dizolvat în apele Mării Negre), care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb sau sulfura de fier, aşa cum a spus Luminiţa Lazăr, chimist la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa.

La adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat. Aici, practic, nu există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt bacteriile, spune specialistul.

Potopul lui Noe a avut loc în Marea Neagră?

Marea Neagră s-a format în urmă cu 7-8 mii de ani, odată cu creşterea nivelului Mării Mediterane şi ruperea văii Bosfor. Legendele spun că inundarea bazinului Mării Negre ar fi sursa poveştii biblice a potopului lui Noe. Astfel, în urma prăbuşirii gheţarului nord-american s-a produs o creştere a nivelului apei la nivel global care a determinat formarea Mării Negre, prin extinderea Mării Mediterane dincolo de pragul Bosforului. La acest fapt este posibil să fi contribuit şi activitatea seismică din zonă.

Aventuri cu... Jules Verne

Deşi neprimitoare, Marea Neagră a fost subiect pentru multe romane. Puţini ştiu că şi Jules Verne a scr