Prin rectificarea bugetară de săptămâna trecută, o treime din bugetul Institutului Cultural Român a fost tăiat. Proiectele ICR, inclusiv cele în derulare alături de parteneri culturali din străinătate, sunt blocate. Obrazul României în faţa lumii este ultimul lucru la care se gândeşte premierul român, care continuă să susţină, în mod fals, că bugetul ICR îl depăşea pe cel al Ministerului Culturii.
La rectificarea bugetară anunţată în şedinţa de guvern de pe 23 august, bugetul ICR a fost redus cu 14.560.000 de lei, de la 43.000.000. Înainte de a-şi da demisia, fostul preşedinte al Institutului, H.-R. Patapeivici, alături de vicepreşedintele Mircea Mihăieş au avut o ultimă întrevedere cu un demnitar în calitatea lor oficială de la ICR – demnitarul fiind ministrul Finanţelor, Florin Georgescu -, pentru a pleda în favoarea unei tăieri mai puţin drastice. Scopul: continuarea, măcar în acest an, a proiectelor în derulare cu partenerii internaţionali, a contractelor şi angajamentelor care fuseseră deja stabilite şi semnate, pentru a nu fi puşi în situaţia ruşinoasă de a nu ne ţine de cuvânt. Şi asta deoarece, evident, institutele şi organizaţiile culturale de peste graniţe nu aveau de unde să ştie, când au semnat, că bugetul şi statutul unui institut cultural naţional pot fi schimbate peste noapte.
Florin Georgescu a spus că va face tot ce este posibil, povestea la acea dată Patapievici. Dar varianta cea mai sumbră s-a adeverit, în cele din urmă.
Printre proiectele compromise de tăierea bugetară se numără participarea României la târguri de carte cum ar fi cele de Barcelona şi Gőteborg sau Salon Du Livre de la Paris, renunţarea la evenimente literare unde au fost invitaţi scriitori ca Herta Műller, Ernest Wichner şi Norman Manea, retrospectiva Cristian Mungiu şi lansarea filmului său După dealuri la Bruxelles şi în Olanda, conc
