Ei bine, dacă se mai întorc şi parlamentarii dezertori pe la casele lor din Modrogan, încep să cred că totul a fost o diabolică mizanscenă, închipuită de Băsescu şi comp. spre a-i compromite, preţ de un semestru, pe cei doi lideri agitaţi ai USL.
O situaţie mai penibilă, mai încărcată de grotesc decât aceea de ieri, din Parlamentul României, în care parte dintre aleşii USL s-a comportat ca o turmă de oi abandonate de ciobani, n-am văzut de când am învăţat eu, la şcoală, despre "mimetismul comportamental colectiv la ovine". Atâta derută, atâta "filosofie browniană", atâta lipsă de luciditate, sunt greu de închipuit, oricâtă imaginaţie a absurdului ai dezvolta.
Patru grupuri de bărbaţi politici - USL, Cameră şi Senat -, alergând pe holurile Parlamentului, de la un etaj la altul, de la o sală la alta, de la o idee la alta, în căutarea unei soluţii izbăvitoare: o "putere" călcată în picioare de propriile limite, declaraţii contradictorii, amatorism politico-legislativ şi lipsă de argumente, agitându-se ca într-un ţarc de bârne, privită de pe margine de noua - vechea, în acelaşi timp - majoritate parlamentară, formată din PDL, UDMR, UNPR, Minorităţi, Independenţi, rămasă în expectativă, în plen.
Unii spun că totul a fost, la urma-urmei, un teatru necesar al actualei puteri, atâta timp cât joint-venture-ul USL stă atârnat între cele şapte milioane de votanţi antiBăsescu - prea puţini pentru validarea referendumului, dar prea mulţi pentru a fi ignoraţi în perspectiva parlamentarelor din toamnă - şi restul lumii democratice. Alţii spun că tandemul Ponta-Antonescu a devenit, deja, istorie.
Ca să nu fie complet discerditaţi, liderii Uniunii au tuns-o-n lume, lăsând trupa răspunzătoare în faţa Europei, în caz că le-ar ieşi vreo manevră mărunt-anticonstituţională în Parlament, din cele propuse de perechea Ghişe-Nicolăescu, împotriva Curţii; iar dacă nu,
