Pe timp de criză, în mod normal ambasadele ar trebui să fie pionierii comerţului românesc în regiunile şi ţările în care consumul încă se dezvoltă, iar producătorii pot face faţă concurenţei, precum cele din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia.
ZF a încercat să afle ce strategii de promovare a comerţului sau companiilor locale au ambasadele şi autorităţile române în diferite state, dar s-a lovit de răspunsuri evazive şi, poate, de lipsă de interes. Ceea ce este îngrijorător este că, aşa cum s-a desprins din puţinele explicaţii mai cuprinzătoare, este că producătorii români nu sunt interesaţi de pieţe importante pe plan regional precum Turcia, în unele ambasade personalul specializat pe comerţ lipseşte, iar pentru unele regiuni nu există strategii specifice, ci doar globale.
Tema anchetei ZF sunt şansele pe care le are România să-şi extindă sau să-şi intensifice relaţiile comerciale cu economiile din afara UE, măsurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le-a luat sau le va lua pentru a impulsiona comerţul cu diferite state şi, în special, cum încurajează România exporturile spre aceste economii şi ce companii sunt sprijinite, din ce domenii vin ele şi cum sunt încurajate să exporte.
Răspunsul primit din partea majorităţii ambasadelor - din Emiratele Arabe Unite, Iordania, Irak, Kazahstan, Filipine, Coreea de Sud, Indonezia, Kenya, Nigeria şi Etiopia - a fost că informaţiile ar trebui cerute nu lor, ci MAE sau Ministerului Economiei. MAE a trimis confirmarea primirii răspunsului pe 31 iulie, dar răspunsul ministerului nu a ajuns. De asemenea, nici de la Ministerul Economiei nu au fost trimise explicaţii.
Turcia, piaţă apropiată, cu costuri minime de transport şi cu deschidere
Dar, în cel mai cuprinzător răspuns, Ambasada României în Turcia se plânge că "exceptând marile companii, care îşi fac singure programele de promovare, p
