Stoparea puciului USL nu înseamnă şi recuperarea imenselor daune produse României şi cetăţenilor săi.
Pierderile majore sunt de două feluri: de imagine şi economico-financiare. Cel mai mult s-a vorbit, în ultimele două luni, despre prăbuşirea imaginii României în lume. La ora bilanţului ies la iveală dimensiunile dramatice ale daunelor economico-financiare.
Pe 21 august, din poziţia de preşedinte interimar, Crin Antonescu spunea că nu crede în „povestea" deprecierii leului din cauza declaraţiilor politice şi că nu-l interesează „nici măcar comentariile guvernatorului Mugur Isărescu". „Această poveste, cu economia afectată de suspendarea lui Traian Băsescu, noi nu o înghiţim. Economia României a fost pusă pe butuci de guvernările regimului Traian Băsescu. Niciodată, dar niciodată, pentru un om care crede în democraţie -şi mă refer acum la un simplu cetăţean - nu va fi convingător argumentul «Taci, înghite, nu-ţi exprima voinţa, că scade leul!»", ne-a luminat interimarul.
Numai că, ghinion: pe lumea asta mai există şi oameni care ştiu ce vorbesc. De exemplu, experţii Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE). Concluziile acestora sunt ferme: leul s-ar fi apreciat, în loc să se deprecieze, dacă România n-ar fi traversat criza politică din această vară.
„Deprecierea leului în perioada cuprinsă între 31 mai şi 31 iulie 2012 se datorează în întregime unor factori interni. (...) Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui până la începutul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, în timp ce zlotul şi forintul s-au apreciat cu trei, respectiv două procente. Calculul nostru arată că, în absenţa crizei politice, leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat şi el sau ar fi rămas constant (dat fiind că BNR are o strategie de menţinere a curs
