Ajaccio este ultimul ţărm al carierei lui Mutu. Un fotbalist dăruit, dar care nu a ştiut să dăruiască
Imagine neorealistă din vestiarul lui Ajaccio, noua echipă a lui Adrian Mutu. Cîţiva dintre viitorii colegi ai românului, printre care şi căpitanul Pierazzi, îşi îmbracă hainele de stradă. Oamenii zîmbesc, sînt relaxaţi. Camera în care se desfăşoară acţiunea este luminată cu două neoane ieftine, pe jos zac pungi de plastic şi ghete de fotbal. Pe masa din mijlocul vestiarului îşi expun formele supraponderale două sticle de Fanta la doi litri, cîteva cutii de suc “natural” şi mai multe pahare din plastic, de unică folosinţă. Unul dintre fotbalişti chiar ţine în mînă un pahar pe jumătate gol care conţine una din amintitele licori.
Aşa arată o parte a noului loc de muncă al lui Mutu. Fotografia are viaţa ei şi nu poate fi suspectată de exagerările gazetăreşti la îndemîna celui care mînuieşte literele şi cuvîntul. Vestiarul modest, în care băuturile carbogazoase fac parte din recuperarea de după antrenament, descrie sec lumea în care a ajuns Mutu. Totuşi, Ajaccio nu este un club chiar atît de sărac de vreme ce îşi permite să-i plătească românului un salariu anual de aproape un milion de euro. Locul 16 din Ligue 1 în sezonul trecut este însă o grupare din Corsica, provincie rebelă care nu s-a împăcat niciodată cu alipirea la Franţa mumă vitregă. Corsicanii vorbesc în continuare dialectul corsican şi au rămas refractari la toate sofisticărelile care vin din Hexagon. Rigiditatea lor a păstrat intacte cele mai multe dintre frumuseţile insulei şi obiceiurile care se pierd în timp, undeva mult înainte de naşterea celui mai faimos fiu al locului, Napoleon Bonaparte.
Va reuşi Mutu la Ajaccio? De fapt, ce aşteptăm să (mai) reuşească Mutu la 33 de ani? Urmărit încă de procesul pierdut cu Chelsea, ultimii 3-4 ani ai carierei lui s-au topit în fel şi fel de
