Sistemul electoral face posibil ca minorităţi cu câteva sute de membri să intre uşor în Parlament şi le dă puterea să răstoarne guverne.

Minoritarii din România sunt reprezentaţi în Parlament de 19 asociaţii etnice. Cea mai mare organizaţie, UDMR, intră în competiţie ca orice alt partid, însă celelalte 18 asociaţii obţinut câte un loc graţie unei legislaţii unice în Europa, indiferent de mărimea comunităţii reprezentate.

UDMR a fost la alegerile din 2008 a patra formațiune intrată în Parlament, cu 425.008 voturi valabile obținute și 22 de mandate câștigate, în virtutea acestor voturi, în Camera Deputaților.

Nu la fel se întâmplă cu celelalte minorități, care n-ar reuși să câștige voturi suficente pentru intrarea în Parlament.

Sistemul electoral autohton nu le impune celorlalte minorităţi naționale decât o condiţie numerică: să obţină 10% din coeficientul electoral naţional, adică 2.177 de voturi, adunate în toate colegiile din țară, în 2008.

Coeficientul diferă de la an la an, în funcție de participarea la vot, iar în 2008 a fost așa de mic, de numai 21.772, deoarece prezența a fost redusă (s-a situat puțin sub 39%).

Adică, un minoritar intră în Parlament cu un număr de voturi de 10 ori mai mic decât numărul mediu pe țară necesar unui majoritar. Respectiv cu 2.177 de voturi, în loc de 21.772, cum s-a întâmplat în 2008.

În plus, aceste voturi nu trebuie câștigate de un minoritar într-un singur colegiu uninominal, ci în toate cele existente.

Concret, în cazul unei minorităţi, candidatul a figurat pe listele din toate colegiile şi i s-a repartizat colegiul unde a obţinut cele mai multe voturi, dacă per total țară au existat cel puțin 2.177 de voturi valabil exprimate în favoarea formațiunii etnice care l-a desemnat.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, spune că se atri