Catalonia este cea mai bogată dintre regiunile spaniole (cu un PIB egal cu circa 200 de miliarde), numai că acest lucru nu o face imună în faţa crizei. Dimpotrivă.

Marile agenţii de rating, văzând datoria mare a ţării în termeni de valoare absolută (circa 42 de miliarde de euro) şi lipsa banilor lichizi, consideră obligaţiile sale financiare ca pe ceva nesemnificativ. Pe scurt: şi bogaţii plâng. Iar în acest caz, trebuie lăsat deoparte orgoliul autonomist pentru a cere ajutor statului central. Un ajutor de cinci miliarde de euro. Aceasta este cifra de care are nevoie comunitatea autonomă a Cataloniei (alcătuită din 7,5 milioane de locuitori) pentru a evita falimentul. Cererea, mai exact de 5,023 miliarde de euro, a fost înaintată guvernului spaniol.

Guvernul catalan pare mai mult că pretinde ajutorul decât că-l cere. Şi a anunţat prin intermediului purtătorului de cuvânt al guvernului regional din Barcellona, Francesc Homs, că "Generalitat" nu va accepta "condiţionări politice" din partea Madridului, deoarece suma cerută este "cea pe care o plătesc aceiaşi catalani, bani gestionaţi de guvernul central".

În practică Barcelona, care are putere de cumpărare, dar nu şi de colectare a taxelor, susţine că are dreptul la ajutoare pentru că a ajutat mereu tot restul Spaniei.

Teama cea mare este că ajutoarele sunt condiţionate de o reducere a autonomiei sale, care nu a fost privită niciodată cu ochi buni de guvernul central spaniol.

Deja din luna iulie, Catalonia îşi anunţase intenţia de a solicita un împrumut, numai că nu-şi formulase oficial cererea. Banii care ar trebui să intre în seifurile regiunii provin de la Fondul pentru lichiditate regională care are disponibilităţi de 18 miliarde şi care a fost creat de guvern în luna iulie chiar cu scopul de a ajuta regiunile să refinanţeze debitul. Tot în luna iulie mai ceruse ajutor guvernului