După 1944, mulţi basarabeni au ajuns în gulag pentru că au scris foi volante în limba română sau pentru că au notat în jurnale lor impresii despre „viaţa fericită" din Uniunea Sovietică.
Regimul comunist, susţinut de Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului (NKGB), armată, miliţie şi numeroşii activişti, a reuşit, la începutul anilor '50 ai secolului trecut, să înăbuşe rezistenţa armată din Basarabia. Moldovenii de la Est de Prut însă au folosit o perioadă mai îndelungată un alt mijloc de a se împotrivi noii puteri - scrisorile şi foile volante în limba română. Epistolele difuzate la o adresă concretă sau notiţele găsite la percheziţie au constituit capete de acuzare pentru activitate antisovietică.
La 26 martie 1949, în comuna Seliştea Nouă, raionul Călăraşi, a avut loc şedinţa de constituire a colhozului, iar a doua zi în sat au fost găsite două foi volante cu caracter anticomunist. Prima a fost depistată în curtea preşedintelui sovietului sătesc, iar cea de-a doua - la fântâna din apropierea căminului cultural, unde în ajun avusese loc şedinţa. Un an de zile au avut nevoie securiştii să identifice autorul.
ARHIVELE COMUNISMULUI Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (I)
Vasile Gulevatâi s-a născut în anul 1929, în comuna Seliştea Nouă, judeţul Lăpuşna. Până la colectivizare, familia Gulevatâi deţinea şase hectare de pământ arabil, doi boi, oi şi porci. Vasile mai avea trei fraţi şi o soră. În acea primăvară el învăţa în clasa a 7-a la o şcoală din Călăraşi.
Raporturile dificile ale familiei Gulevatâi cu administraţia comunistă din sat începuse după 1944. Vasile nu era de acord cu impozitele mari la care era supusă familia şi nici cu politica agresivă de colectivizare a ţăranilor.
Click aici pentru a vedea GALERIA FOTO
În anul 1949, preşedintele sovietului sătesc, Fiodor Dovgan l-a inclus pe
