De turbulentele financiare n-am scapat. Evenimentele se precipita. Si, totodata, se precipita prezicerile: ce va fi si cum va fi dupa criza. Ma intorc la Bloomberg, care a lansat o varianta ce i se pare benefica pentru Europa de Est: retragerea din banci a creditorilor vestici. O dubla eroare. Pentru ca acest capital nu are interes sa se retraga. Iar daca asa ceva chiar s-ar intampla, nu ar fi o binefacere pentru tarile din Europa de Est. Si nici pentru Romania.
E adevarat, criza a inceput deja sa produca o corectie a consumului in intreaga lume, nu doar in Europa de Est. Inclusiv in Romania, unde cererea de consum lasase in urma oferta interna de bunuri si servicii.
Modelul de consum, chiar stilul de viata vor cunoaste schimbari radicale. Dupa ce, incepand din 2000 cu deosebire, o cursa contra cronometru a facut ani buni ca sute si sute de milioane de oameni sa locuiasca in case pe care si le-au cumparat ori le-au construit cu credite bancare. Si mai multi fiind cei care se imprumutau la institutii financiare pentru a-si imbunatati confortul familial sau individual.
In Romania, unei bune parti a populatiei i se paruse, incepand din anul 2000, cu deosebire in anii 2004-2008, ca traieste momente de exuberanta. Fiindca, adeseori, tara noastra s-a confruntat cu situatii ce ne trezesc, astazi, stari nostalgice. Se adunau multi bani, chiar prea multi uneori, bancile copleseau populatia cu credite, mai departe cererea de consum coplesea oferta, iar oamenii consumau, consumau… Milioane de oameni, care primeau imprumuturi pentru case ori pentru consum, vedeau astfel in credit o legatura cu timpul, ca intr-o functie matematica; o legatura care-i obliga sa gandeasca in viitor. Creditul ardea etape, o tanara familie nu o mai lua "de la lingura", cumpara mai intai casa. De fapt, isi incepea viata cu viitorul, exersand bunastarea pe datorie. Creditele de consu