Extinderea crizei financiare globale în ultimii ani a dezvăluit iresponsabilitatea programelor de "dezvoltare" dependente de creditul ieftin. Unul dintre acestea este şi promovarea prin orice mijloace a energiei verzi, în numele evitării unei catastrofe planetare iminente.

Ţările dezvoltate dar şi cele în curs de dezvoltare nu au stat prea mult pe gânduri înainte să se lanseze, la presiunea puternicelor grupuri ecologiste de lobby, într-o cursă contracronometru.

Cercetarea tendinţelor climatice a devenit o stradă cu sens unic, unde părerile criticilor au fost constant ridiculizate şi ascunse cât mai departe de dezbaterile publice.

Acum s-a ajuns la fundul sacului cu bani pentru subvenţii în Europa de Vest, în condiţiile în care foşti "campioni" ai energiei verzi au ajuns în pragul falimentului suveran, iar sectorul energiilor regenerabile se prăbuşeşte ca un castel de cărţi de joc, trăgând după el zeci de mii de locuri de muncă.

Principalii actori de pe această piaţă au fost nevoiţi să se reorienteze către pieţele emergente, unde guvernele fac totul pentru a intra în graţiile "fraţilor mari" din Vest.

O serie de articole recente din presa financiară naţională arată că Româ-nia reprezintă un "magnet" pentru parcurile eoliene din cauza programului extrem de generos de subvenţionare, în cadrul căruia stimulentele financiare le depăşesc semnificativ pe cele din Franţa sau Polonia.

Unul dintre principalii beneficiari ai acestui boom eolian din România este compania daneză Vestas Wind Systems A/S, cel mai mare producător mondial de turbine eoliene. Se pare că "piaţa" noastră a rămas singura lor speranţă pentru evitarea falimentului, în condiţiile unei prăbuşiri a comenzilor pentru noi morişti în economiile dezvoltate.

Acţiunile Vestas au scăzut la bursa din Copenhaga cu peste 50% de la începutul anului, iar de la maximul înregistra