Un obiectiv major al strategiei de dezvoltare a României este atragerea de "bani ieftini" de la Uniunea Europeană, o sursă sigură de finanţare într-un context european tensionat. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii august rata reală de absorbţie a fondurilor comunitare, respectiv plăţile efective făcute de Comisia Europeană către beneficiarii români, a fost de 9,67%, cu numai jumătate de procent mai mare decât în luna anterioară, reiese din datele Ministerului Afacerilor Europene (MAEur).
Responsabili pentru rezultatele slabe ale României în ceea ce priveşte atragerea celei mai facile surse de finanţare - care este totodată şi printre puţinele care nu creează datorii - sunt, în mare măsură, şi cei circa 1.800 de funcţionari publici care se ocupă de gestionarea fondurilor europene.
În 2009, guvernul a decis să sprijine această categorie de funcţionari prin acordarea unor stimulente financiare. Orice funcţionar care se ocupă de programarea, implementarea, monitorizarea, raportarea, evaluarea, contractarea sau coordonarea unor activităţi care implică fonduri structurale şi de coeziune beneficiază de bonusuri care pot ajunge chiar şi la 75% din salariul de bază. Acordarea acestor majorări salariale se face pe baza unor calificative obţinute în urma evaluărilor anuale la care trebuie să participe, conform legii, orice funcţionar public.
Aceste evaluări sunt realizate fie de şeful instituţiei, fie de un superior ierarhic. În ceea ce priveşte modul în care sunt acordate calificativele, legea trasează în linii mari criteriile după care se ghidează evaluatorul. Acestea se referă la "gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă" şi la "obiectivele individuale" care trebuie să fie "specifice activităţilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică", "cuantificabile", "prevăzute cu termene de realizare", "realiste" şi "flexibile" . @N_P