Pentru că tot scriseseră Ana și Raj un text despre foame și foamete mi-am amintit că pe undeva pe drumul dinspre Satu Mare spre București am prins la radio o știre cum că agricultura din anul acesta este compromisă iar prețul cerealelor va sări sus de tot și odată cu el prețurile celorlalte produse derivate. Se vorbea chiar de o criză alimentară. Și nu e prima dată în ultimii doi ani.

Prin martie 2011 când s-au dat publicității niște previziuni pentru zona europeană realizate de Nomura (agenţie de brokeraj şi consultanţă economică din Japonia) românii erau considerați europenii cei mai expuşi la foamete, iar pe plan global, se numărau printre primele 12 populaţii ameninţate de criza alimentară. Nu vă mai spun că secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, pe atunci Adrian Rădulescu s-a declarat foarte indignat de cele spuse de analiștii Nomura. Nici că potrivit acestuia românii n-au scuze dacă se întâmplă să moară de foame, în principiu în România toate funcționează cum trebuie zice el – investeşti între 450 şi 650 de euro pentru cultivarea unui hectar de teren cu grâu şi scoţi o producţie pe care o poţi vinde cu 1.000 de euro. Zău? Și agricultorii sunt de acord? Nici nu vreau să mai amintesc că domnul Rădulescu i-a trimis pe analiștii cu pricina să se uite în propria ogradă. În mai 2011 (invitat fiind în cadrul emisiunii După 20 de ani, la Pro TV), secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a declarat că investitorii arabi vor să cumpere teren agricol în România sau să se asocieze cu agricultorii români, aceştia fiind interesaţi de o colaborare pe termen lung. Totodată, Rădulescu a declarat că investitorii arabi doresc şi să cumpere terenuri agricole cu suprafeţe cuprinse, în medie, între 2.000 şi 5.000 de hectare. Dar în special îi interesează o colaborare cu agricultorii români într-un parteneriat, ei cu finanţare şi cu preluarea