Pionier al Şcolii de neurochirurgie de la Iaşi,profesorul Nicolae Oblu este omagiat, la centenar, în articolul semnat de dnii prof. dr. Hortensiu Aldea şi dr. Lucian Eva.
A avea o istorie, un blazon este o notă de distincţie pe care neurochirurgia românească în ascensiunea ei o onorează. A devenit aproape o tradiţie şi un sentiment de împlinire ca o disciplină medicală ce a dobândit conştiinţa valorii de sine să simtă necesitatea de a-şi contura evoluţia istorică cu etapele, cu personalităţile care au marcat dezvoltarea specialităţii respective, cu reuşitele şi nereuşitele lor. Profesorul Nicolae Oblu s-a născut la 7 august 1912, în oraşul Olteniţa (judeţul Călăraşi, pe atunci Ilfov), într-o familie modestă. A urmat cursurile Liceului „Constantin Alimăşteanu“, din oraşul natal, pe care l-a absolvit în anul 1932. Devine, în acelaşi an, student al Facultăţii de Medicină din Iaşi, unde este coleg cu alte viitoare personalităţi ale medicinii româneşti de mai târziu: acad. Radu Păun – internist, prof. dr. Gh. Chişleag – preşedintele Societăţii de Radiologie din România, prof. dr. M. Diaconescu – şeful Clinicii a III-a chirurgie din Iaşi, prof. dr. G. Petrescu – igiena muncii IMF Iaşi, prof. dr. Petre Balmuş – şeful clinicii de balneologie din Iaşi şi Mărioara Tănăsescu Niculescu – reputat hematolog ieşean. Primii săi ani de studenţie sunt marcaţi de personalitatea profesorului Gr. T. Popa, eminent anatomist, cu mari calităţi didactice, cercetător de renume european, intelectual în cel mai desăvârşit sens al cuvântului. Personalitatea profesorului Gr. T. Popa a marcat formarea profesională a numeroase generaţii de studenţi, medicinişti din Iaşi şi Bucureşti. Creator de şcoală, profesorul Gr. T. Popa era renumit pentru cercetările sale în domeniul anatomiei şi fiziologiei sistemului nervos. În laboratorul său, colaboratorii erau selecţionaţi cu severit
