ADN-ul unei fiinte de sex feminin care a trait in urma cu 80.000 de ani a fost analizat in detaliu, rezultand ca reprezentanta speciei de denisovani avea ochi caprui, par brunet si piele intunecata.
Raportul, publicat in Science, scoate in evidenta si diferentele dintre fiintele umane moderne si cele mai apropiate dintre rudele lor disparute.
Ramasitele analizate apartin unei verisoare a neanderthalienilor, ele fiind gasite intr-o pestera din Siberia, in 2010. Atunci, un os dintr-un deget a fost trimis de un om de stiinta rus laboratorului Institutului Max Planck din Leipzig, Germania, rezultatele constituind o surpriza totala. Se credea ca acesta apartine unuia dintre primii oameni moderni, insa nu a fost asa.
Analizele au aratat ca nu era vorba nici despre un om de neanderthal, nici despre unul modern, ci de un reprezentant al unui nou grup.
Intre timp, a fost descifrat genomul, despcoperindu-se ca este vorba despre un reprezentant al Denisovanilor, disparuti in urma cu 30.000 de ani, la fel ca si neanderthalienii.
Genomul a fost descifrat cu o acuratete greu de anticipat, fara precedent, explica Dr. Matthias Meyer, citat de BBC. El a fost comparat cu cel al neanderthalienilor si cu cel descifrat in cazul a 11 oameni moderni de pe mapamond.
S-au observat doar mici diferente la nivelul catorva gene ce raspund de creier si sistemul nervos, dar si de ochi si piele. Analiza diferitilor genomi mai arata ca denisovanii s-au imperecheat cu unii dintre stramosii oamenilor moderni. Circa 3% din genomul oamenilor ce locuiesc in prezent in Papua Noua Guinee arata ca acestia se trag din denisovani.
ADN-ul unei fiinte de sex feminin care a trait in urma cu 80.000 de ani a fost analizat in detaliu, rezultand ca reprezentanta speciei de denisovani avea ochi caprui, par brunet si piele intune
