Profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, fost ministru de finanţe, fost europarlamentar
În arşiţa politică a acestei veri, s-a vorbit mult de Curtea Constituţională, de referendum şi de partide politice, dar prea puţin de economie. Cu toate acestea, printr-un miracol, economia n-a sucombat, deşi pericolele au fost majore. Situaţia aminteşte de anii '80, când Italia se dezvolta frenetic, deşi, după război, avusese nu mai puţin de 52 de guverne! Cam unul şi jumătate pe an. Şi la noi, ca odinioară în Italia cea prosperă, sistemul economic, chiar dacă la o cotă minimalistă, a funcţionat practic fără guvern; mai corect spus, fără intervenţia semnificativă a politicienilor de la Palatul Victoria. Pe scurt, în pofida furtunilor politice, nu am avut "derapaje” economice. De acest lucru ne asigură un finanţist de talie internaţională, profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi fost europarlamentar.
"Ar fi fost bine să nu avem un conflict politic atât de acut, având în vedere criza din zona euro”
- În ce măsură a fost afectată economia românească de tensiunile politice ale acestei veri, domnule profesor?
- Economia nu poate fi disociată de mediul politic. Când acesta din urmă se învolburează, se poate trece un anume prag, un "tipping point” (punct de basculare), ce afectează mersul economiei prin noi incertitudini, prin expectativa mărită în care se poziţionează firme şi investitori. Costul finanţării deficitelor poate creşte. Ar fi fost bine să nu avem un conflict politic atât de acut, având în vedere criza din zona euro, încetinirea activităţii economice în Europa. Avem şi o secetă teribilă în acest an, alături de o absorbţie jalnică a fondurilor europene. În condiţiile în care se continuă consolidarea finanţelor publice, fondurile europene erau singura pârghie forte de a susţine
