Doctori habilitaţi, conferenţiari şi profesori recunosc că predarea limbii de stat în instituţiile de învăţământ lasă de dorit. Ei dau vina pe salariile mici, cunoaşterea insuficientă a limbii române de către cadrele didactice, studenţi, dar şi pe perioada sovietică care a lăsat „sechele adânci" în limba vorbită.

Studenţii de acum nu pot fi comparaţi cu cei de până la independenţă, spune Claudia Cemârtan. Acum se pune accentul mai mult pe competenţă, nu pe cunoştinţe. Nu li se cer lecturi, se pune accentul pe creativitate. „Mulţi studenţi nu ştiu să scrie corect, deoarece limba română este învăţată până în clasa a 9-a şi ei spun că uită cum se scrie. Şi nivelul de cunoaştere a limbii de către cadrele didactice lasă de dorit. Este o boală a învăţământului şi a societăţii", a notat conferenţiarul universitar pentru Info-Prim Neo.

Doctorul habilitat în filologie Ana Bantoş, conferenţiar universitar, spune că este necesar să se ofere mai multă atenţie studierii limbii, în aşa fel încât să fie respectată. Nici în şcolile alolingve, şi nici în cele naţionale deocamdată nu s-a ajuns la nivelul cuvenit de predare a limbii oficiale. „Trebuie să fie alese metode mai bune de predare, cunoaştere a limbii prin metoda literaturii, cunoaştere a istoriei culturii. 20 de ani au fost puţini în procesul de redresare a situaţiei", a declarat conferenţiarul. Ana Bantoş este de părere că influenţează negativ situaţia şi dezamăgirea tinerilor, care au studii, dar nu pot să-şi utilizeze cunoştinţele.

Viceministrul educaţiei, Tatiana Potâng, a declarat că situaţia lasă de dorit întrucât bibliotecile nu au suficientă literatură care să răspundă nevoilor tuturor. „Şi cadrele didactice ar trebuie să depună mai mult efort pentru a schimba lucrurile. Este o situaţie mai specifică. Avem cadre didactice de o anumită vârstă, unii au reuşit mai mult, alţii mai puţini. Mulţi au învăţa