De fiecare data cand se intampla o nenorocire, autoritatile romane au revelatii pe care le uita insa rapid. Descopera cu uimire candida nereguli cel mai adesea foarte vechi si vizibile inclusiv de pe luna. Dar, dupa nitica agitatie, totul reintra in periculoasa normalitate pana la urmatoarea nenorocire.
Ultimul exemplu este drama tinerei japoneze care si-a gasit sfarsitul dupa ce s-a suit intr-un taxi, dupa ce a ajuns in Romania pe aeroportul Otopeni.
A fost nevoie ca ea sa fie ucisa si ca ambasada Japoniei sa puna degetul pe rana, pentru ca ministerul de Interne sa descopere ce problema uriasa este felul in care se preactica taximetria, cel putin in Bucuresti. O razie la Otopeni, condusa de insusi minsitrul de Interne, a scos la iveala masini nesigure, taximetristi clandestini, aparate masluite si alte nereguli. Este doar varful icebergului pentru ca mi-e greu sa cred ca razia a fost cu adevarat o surpriza intr-o tara atat de corupta ca Romania.
Dar daca doreste sa afle care e treaba cu taxiurile in Capitala, il invit pe ministrul Dusa la cea mai simpla verificare cu putinta: cateva zile de mers intensiv cu taxiul. Va descoperi lucruri foarte interesante.
De exemplu: cati taximetristi folosesc aparatul de taxat? Sau in cate taxiuri se poate plati cu cardul? Cate curse pe exact aceeasi distanta, la acelasi tarif, in conditii de trafic similare costa la fel? Cati dintre taximetristi se poarta ca autentici prestatori de servicii si nu ca niste tractoristi?
Cati nu isi aprind tigara in timpul cursei sau cati macar intreaba clientul daca este deranjat de fumul de tigara? Cati injura, mananca seminte sau vorbesc la telefon in timpul cursei? Si, poate cel mai grav, cati respecta macar in linii mari regulile de circulatie?
Sunt probleme la vedere. Si daca ele prolifereaza nederanjate, ce sa mai vorbim d
