Etapele proiectul "Mars One”, deocamdată doar pe hârtie, sună astfel: în ianuarie 2016, trimi­te­rea pe pla­neta Marte a unei nave pentru aprovizionare; în 2018, tri­miterea unui echipaj de roboţi; până în 2021, cons­truirea a două blocuri de locuinţe cu sisteme de utilităţi proprii. În afară de acestea, proiectul pre­supune pla­sarea a doi sateliţi pe orbita lui Marte, care să permită contactul permanent al astronauţilor cu co­legii de pe Terra.

Abia după ce sistemele de alimentare de pe staţie vor funcţiona fără probleme, în septembrie 2022, este prevăzută trimiterea a patru oameni pe Mar­te, unde aceştia ar urma să ajungă în 2023 şi să rămână timp de doi ani, până la înlocuirea lor de către alţi patru "colonişti”.

Ideea îi aparţine lui Bas Landsdorp, un om de afa­ceri olandez, care are sprijinul unui important savant, com­patriot cu el, fizicianul Nobel Gerard't Hooft, laureat al premiului Nobel. Costurile sunt estimate de Landsdorp la doar şase miliarde de dolari. Cine să crea­dă, când un singur zbor Curiosity spre Marte a costat 2,5 mi­liarde. De-aici, scepticismul lumii ştiin­ţifice şi nu nu­mai. Landsdorp s-a gândit însă la o sursă de amor­tizare a acestor costuri cu totul originală: drep­tu­rile de trans­misie TV. Drepturi care s-au ridicat la cinci miliarde de dolari pentru Jocurile Olimpice de luna trecută.

Nu este însă vorba numai de costuri, ci şi de tehno­logia necesară pentru aventura "Mars One”. Landsdorp s-a adresat firmei Space X, a miliardarului american Elon Musk, poducătoarea navetei "Dragon”, care a re­uşit anul acesta alimentarea automată a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Următorul pas este adaptarea navetei pentru transportul a şapte astronauţi. Tot Space X ar trebui să furnizeze o rachetă capabilă să transpor­te, cu costuri minime, încărcături de mai multe tone în spaţiu. Alte probleme sunt protecţia astronauţilor îm­pot